Bucureștiul și Budapesta au o tactică similară în relația cu Bruxelles-ul, făcând uz de „limbajul dublu și naționalism gregar”, afișând o ipocrizie care ar avea ca efect, în ultimă instanță, o abandonare a României și Bulgariei, comentează Deutsche Welle, într-o analiză despre scrisoarea celor patru miniștri de externe din UE care au cerut un mecanism clar de sancționare a țărilor care nu respectă principiile statului de drept.
„Cerând Comisiei să elaboreze mecanisme de abordare a unor derapaje antidemocratice, această misivă nu vizează doar România, ci și Ungaria, e un strigăt de alarmă, un semn de neajutorare, dar și un certificat al nesăbuinței. Epistola sugerează că UE n-ar avea mijloacele necesare să trateze săritul calului democratic, când, de fapt, Comunitatea se poate apăra, cel puțin teoretic, atât prin tăierea dreptului de vot al vinovaților, cât și prin oprirea fondurilor de ajutorare ori amplificarea presiunilor politice” se arată în analiza DW.
Jurnaliștii amintesc de protestele de la Budapesta față de intenția guvernului Orban de a modifica pentru a patra oară Constituția Ungariei, „cotate drept antidemocratice în ciuda adoptării lor în parlament, cu majoritatea de două treimi de care dispune formațiunea guvernamentală de dreapta, FIDESZ”.
„Epistola e și un semnal de alarmă pentru periferia Europei și mai cu seamă pentru fostele țări comuniste. Ea indică o rapidă epuizare a răbdării statelor democratice, prospere și economic eficiente ale Uniunii Europene, cu ipocrizia regimurilor care, fortificate de majorități constituționale, nu înțeleg să respecte regulile jocului democratic și principiile sacrosancte ale democrației liberale. De aici și până la primele demersuri de marginalizare, izolare ori abandonare a lor, în ideea construcției unei alte Europe, a unei Europe noi, de pildă a unui continent al mai „multor viteze”, nu mai pare a fi decât un pas”, suține DW.